Cum mi-a fost ieri doza scurtă de Untold:
– deși așteptam cumva cu frică evenimentul (mulți oameni, diverse necunoscute, controverse, garduri, păreri), am fost ieri mai relaxată ca la orice alt festival – nu m-am grăbit la nici o scenă (ce înseamnă să fii mai nepriceputeanu’ când vine vorba de lineup), dar în același timp am dat de lucruri știute și plăcute: Akua Naru, Tom Odell, Danaga, Gramatik și ceva sunete cosmice la zona de chill.
– în același ton relaxant, e primul festival la care am prins hamac liber, fără să-l vânez o vreme – e drept, lumea se înghesuia mai degrabă înspre Cluj Arena, la celelalte scene, mai ales din parc, rămânând doar fanii sau rătăciții.
– în Polivalentă e cald, dar e mai liber la baie. E cool că și la stadion poți merge liniștit la baie; dacă știi cum să te învârți, poți evita toi-toi-urile.
– artiștii străini invitați nu o să știe să-ți spună despre ce-au văzut în Cluj în afară de aeroport, camera de hotel și zona unde au cântat; de asemenea, nu știu mare lucru despre România, muzica românească, ori tradițiile noastre, dar știu totul despre muzica lor și, sincer, cred că-s deschiși să povestească. Sunt unele întrebări care ar putea fi evitate la conferințele de presă grăbite, zic.
– Akua Naru a cântat despre dreptate – la “do you believe in justice?” răspunsul părea să fie afirmativ de ambele părți ale gardurilor.
– la Danaga a fost o mică pană de curent, dar ne-a înveselit la fluier, ca un șaman spiritual ce e.
– programe n-am reușit să găsesc aseară decât în maghiară. #nemprobléma
– la Tom Odell, pe stadion, se simțea o stare de așteptare (poate n-a fost cea mai potrivită scenă pentru el) – also – la conferință spunea că nu e pe FB, dar folosește twitter-ul, recomand celor de la Untold să-și actualizeze contul, unde nu s-a mai postat din mai, în special pentru interacțiunea cu artiștii și invitații străini. Se pierd astfel destul de multe reacții.
– dacă ai cap ori răbdare măcar să te plimbi puțin, nu prea dai de cozi.
– n-am prins nebunia de pe stadion la numele mari ale zilei, dar am văzut foto, filmări, urmărit reacții suficient cât să înțeleg că a fost BINE.
– închei cu începutul, prima trupă din cadrul Untold sau mai degrabă We are rocking the city, pe care am prins-o, este ARES, formată din niște puștani care mi-au înseninat ziua cu un Enter Sandman surprinzător.
Programul pe zile se găsește pe untoldfestival.com și, poate și prin parc. 🙂
Eu sunt curioasă azi de Gentleman, mai bag o tură de Subcarpați (momentan, prea mult nu strică), merg să-i descopăr pe Nopame, să nu rămân în urmă cu proiectele muzicale românești, dau o tură de Piața Unirii, că-i cu lună amară programul de azi, iar luna de pe cer e cam plină, așa că o fi bine, iar dacă mă mai țin picioarele, mă-ntorc la stadion să văd dacă pricep ce-i cu Aricii.
Relaxați-vă!
foto: Vlad Cupșa, Raul Ștef
One Comment