Paştele, cea mai importantă sărbătoare creştină, a fost sărbătorit pentru prima dată în jurul anului 1400 înainte de Hristos. Fiind sărbătoarea primăverii, ne duce cu gândul la renaşterea naturii. Retrezirea naturii la viaţă simbolizează viaţa nouă pe care creştinii o câştigă prin răstignirea şi Învierea lui Isus Hristos. În fiecare an de Paşte, popoarele îşi scot la suprafaţă obiceiurile specifice pentru sărbătoare. Ţările europene sărbătoresc în stilul lor, esenţa comună este în toate, dar specificitatea culturii are un cuvânt de spus.
În Bulgaria, până de curând, tradiţia era ca gazdele să dăruiască câte un ou roşu fiecărui oaspete în perioada Paştelui. Astăzi, obiceiul mai este păstrat doar pentru copii, aceştia fiind foarte bucuroşi sa primească aceste cadouri.
Paştele în Finlanda este bineînţeles o sărbătoare religioasă, dar nu pentru toată lumea. Un rol important în pregătirea pentru această sărbătoare îl are decoratul caselor, cu crenguţe colorate, predominând verdele si galbenul. Cu o săpămână înainte de Paşti, oamenii presară iarbă în diverse oale mici, pentru a arăta bine la masă. Aceste oale sunt şi ele decorate.
La greci, Paştele reprezintă o sărbătoare ce se petrece în familie, cu rudele şi prietenii. Este cunoscut faptul că grecii sărbătoresc viaţa la maxim, iar sărbătorirea Paştelui este un bun exemplu în acest sens. Astfel, pe lângă mâncăruri specifice, nicio petrecere grecească nu este completă fără muzica şi dansul lor tradiţional.
„Crăciunul să-l petreci acasă, iar Paştele cu cine îţi doreşti”, este o veche vorbă a italienilor, care văd această sărbătoare precum un mod, o cale de privire în interior, spre suflet. Specifice aici, pe lângă diferitele feluri de mâncare, ouăle de ciocolată cu surprize pentru cei mici. Acestea erau în trecut pregătite cu drag de părinţi, astăzi, însă se găsesc în orice magazin. Este mai accesibil, dar se pierde magia.
Prin toate obiceiurile lor, oamenii din aceste ţări încearcă să simtă esenţa, în preajma celor dragi, prin mici gesturi, dar totuşi mari.
Să privim deci spre sufletele noastre, să ne apropiem mai mult de cei dragi, şi nu în ultimul rând să nu lăsăm acoperită esenţa acestei semnificative sărbători, să nu uităm de jertfa sacră şi să ciocnim câte-un ou roşu gândindu-ne la miracolul Învierii. Să dăruim ouă roşii tuturor, să petrecem cu bună dispoziţie şi cu sufletele vesele, precum grecii, cu suprize magice ca italienii şi să aşteptăm Paştele cu casele decorate şi mesele aranjate cum se străduiesc finlandezii să o facă.
Be First to Comment